Nea George Constantin

George Constantin

De ce, de fiecare data cand ma intalneam cu nea George Constantin si-mi saruta mana, cum numai el stia, simteam un nod in gat si ma simteam binecuvantata de el?

Oana Pellea si Mihai Constantin

 Mi-aduc aminte de momentul cand Mihai Constantin, care mi-e ca un frate, m-a sunat seara dupa ce a murit nea George si m-a intrebat daca pot veni la biserica Icoanei. Am alergat si l-am gasit cu mama lui, cu Iulia si cu nea George in biserica. Nea George era serios si grav. Se odihnea, in sfarsit, pe masa din biserica. Am ajutat cu ce-am putut pentru a doua zi, cand era slujba, si nu stiu cum, la un moment dat, am ramas singura cu nea George pentru cateva secunde. Si atunci l-am rugat pe nea George sa-l sarute pe tata si sa-i spuna ca suntem bine.
Era foarte frumos nea George. Era cinstit si bun. Mi-a spus Mihai ca se inchina in fiecare dimineata cand se scula din pat si multumea pentru viata. De atunci, in fiecare dimineata, ma inchin si multumesc Domnului pentru viata – si o frantura de gand merge la nea George.
Cred ca nea George e fericit si mandru de Mihai. In aceeasi biserica, am fost la botezul baiatului lui si am vazut cum, dupa slujba, Mihai si-a ridicat baiatul spre cer. Era ca si cand i-l arata mandru lui George. Pe urma am fost la botezul fetitei lui Mihai si iar am avut senzatia ca nea George e mandru si multumit.
Si da, nea George, ai de ce sa fii multumit. Ai un baiat pe cinste. Care ti-a facut doi nepoti si care e un mare actor si este pe deasupra un om frumos, pentru ca e cinstit.
De cate ori am jucat cu Mihai, am avut senzatia ca joc cu fratele meu.
Nu stiu de ce m-am apucat sa scriu toate astea. Dar acum le-am scris si sunt si adevarate, asa ca nu sterg nimic. Cine stie, m-o fi intrebat George ce mai face Mihai si a trebuit sa-i raspund...


Oana Pellea - Jurnal
Foto via Mihai Constantin