Revista clujeana „Apostrof“ publica, in decembrie 2012, un material despre Radu Stanca, regizor, dramaturg, poet si eseist. Articolul cuprinde si scrisori de dragoste trimise inainte si dupa casatorie sotiei sale, actrita Dorina Ghibu.
„Doti, draga mea
Sunt tot numai asteptare, numai dor de tine. Un singur gand, o singura ravna: aceea de a fi, din nou, aproape de tine, aproape de imbratisarea ta, de apa vie a buzelor tale – mereu dorindu-te, mereu setos de frumusetea ta fara asemanare. Iata! Peste cateva zile vei fi sotia mea.
La acest gand, cele mai pure zone ale spiritului se deschid inainte-mi – si stau ca in fata celui mai sublim act al desavarsirii. Un juramant sfant mi se naste pe buze, acum in preajma marei impliniri, si totul se leaga de azi inainte, pentru mine, de acest juramant. Lui voi inchina ceea ce e mai bun in mine indeplinirii lui – caci jur sa ma inchin cu totul pentru fericirea ta; sa-mi daruiesc toate puterile inimii idealurilor tale; sa sfintesc cu sarguinta altarul casniciei noastre cu harul celei mai dumnezeiesti iubiri. Fericirea mea nu are hotare; ea cuprinde, de la o margine la alta, universal – pretutindeni e numai ea; sunt invaluit in stralucirea bucuriei mele nelimitate. Aripi sa am si nu as putea urca mai sus decat inaltimea cristalina de la care privesc acum, in fata, viitorul. Toate s-au limpezit in mine, s-au purificat – am devenit un om nou. Si ma indrept, cu fruntea sus, spre treptele pe care ma vor conduce mainile tale blande si intelegatoare; privirile tale adanci, incarcate de viata pe care cu generozitate o raspandesti an trupul si sufletul meu. Esti, de acum inainte, intelesul meu cel mai intim. Esti sensul meu adevarat – si dincolo de orice granite terestre esti indumnezeirea mea; mantuirea mea. Cu tine dobandesc nu numai un rost, dar si un loc printre binecuvantatii lumii – caci tu imi aduci fericirea. (…) Vrand sa te merit, voi framanta toate puterile spiritului meu – voi lupta cu nesabuirile mele, cu infernurile mele; imi voi limpezi cautarile, voi munci cu pasiune. Vrand mereu sa te cuceresc, voi cauta sa devin – te voi avea mereu in fata, ideal luminos, pe care ma vopi stradui intruna sa-l dobandesc. (…) Ma voi carmui dupa tine, precum corabierul dupa steaua polara. (…) Si nu mai cunosc nimic altceva decat chipul tau. Nu mai soptesc alt cuvant decat numele tau, ce mi te aduce mereu, cu putere magica, in ochii sufletului - esti permanent in mine, ai patruns in locasurile mele launtrice prin toti porii fiintei mele; iti simt neincetata faptura ta de fum suav, iti ascult mereu glasul, leganator si darnic, ca un clopot de mare sarbatoare; iti vad ochii adanciti intre neguri de buna tristete; iti cuprind cu palmele nerabdatoare hulubii sanilor, ferecati parca dintr-un patimas zbor; iti cercetez cu copilareasca uimire merele de pe marmora umerilor, linia plina de gratie, ca o amfora greaca, a trupului tau – si-mi plec buzele, draga mea, pe marginea acestei amfore si te beau in mine pe tine; te beau cu toata frumusetea ta, cu tot trupul. Fiindca de acolo, din adancul sufletului tau, vine marea ta frumusete; - chipul tau, trupul tau sunt reflexul direct al sufletului. Si esti frumoasa, iubito, pentru ca esti toata numai suflet; suflet e privirea ta, suflet e mersul tau de pasare maiastra, suflet e zambetul tau, suflet sunt degetele tale si strangerea ta de mana. Intre sufletul tau si trupul tau au cazut toate obstacolele – divina lor contopire e desavarsita. Si te iubesc pentru ca esti deplina. Si te chem. pentru ca vreau sa ma indeplinesti; te chem, te chem neincetat, tu, lumina mea, viata mea, implinirea mea.
Al tau, Radu“
Sursa text: adevarul.ro
No comments: