 |
| Ion Caramitru ("Vicarul" de Rolf Hochhuth ) |
Rep: Ce a insemnat acest rol pentru dumneavoastra?
Ion Caramitru: A fost al doilea mare rol pe care l-am primit, ca tanar angajat al Teatrului Bulandra. Mai jucasem in „Candida” de George Bernard Shaw, dar acest rol – intr-o piesa de atitudine politica si cu combustie istorica si cu trasee apropiate de destinul lumii noastre moderne – nu primisem si nu speram sa primesc. Marea bucurie a fost intalnirea cu Radu Penciulescu, regizorul pe care il admiram, pedagog extraordinar care mi-a incredintat partitura lui Riccardo Fontana. Profesorul Penciulescu ma cunostea din Institut, unde eram student si jucam Hamlet. Ma stia, nu m-a luat ca din oala. Pentru mine a contat enorm acest spectacol exceptional, plin de energie si atitudine, atat estetica, cat si programatica. Spectacolul a fost primit cu un imens entuziasm in epoca. Era o dezbatere teatrala despre ceea ce s-a intamplat in cel de-al doilea razboi mondial. Erau lucruri de care lumea stia, dar nu atat de intens si artistic pus in valoare ca in spectacolul respectiv.
Rep: Ce va amintiti din acea montare? Cum era scena, cum era scenografia, cum era atmosfera?
Ion Caramitru: Practic, podiumul salii de la Gradina Icoanei era scena pentru toate momentele, pentru toate scenele piesei, astfel incat era un spectacol deschis, fara ascunzisurile de culise ale teatrului clasic, un spectacol-manifest, spectacol-dezbatere, folosind numai destine umane in conjunctura istorica reala din care se nascuse piesa.
reporter – Casa de Productie TVR
http://revistateatrala.radioromaniacultural.ro/?p=20063
Sursa: “Concept”
Revista editata de Departamentul de Cercetare
vol 9-10 – nr 2/2014 si nr 1/2015
No comments: