Actor de multiple disponibilitati, totdeauna inconfundabil
in atitudine si expresie, serios in tot ceea ce joaca, profund, profesionist,
sigur de vocatia sa, Dinu Manolache a devenit, iata, la sase-sapte ani de la
terminarea Institutului de teatru, un actor reprezentativ pentru generatia sa,
cu personalitate si stil. E o veritabila promisiune,
nu insa in sensul ca va crea, maine, mari roluri, ci fiindca, astazi,
creeaza mari roluri. Personajele interpretate de el, indiferent de intindere, au
o fizionomie particulara, au autenticitate, au o stare de spirit ce la
diferentiaza. Dinu Manolache nu mi-a dat impresia niciodata ca se joaca pe
sine, ci ca are harul si inteligenta de a intruchipa existente dintre cele mai
complicate. In rolurile lui, de aceea, triumfa nu numai sensibilitatea,
naturaletea, nu numai o dezinvoltura de artist innascut, ci si o stiinta, de-a
dreptul surprinzatoare pentru experienta unui actor tanar, a compozitiei si
elaborarii riguroase. In datele unei compozitii meticuloase, in acelea ale
elaborarii pana la detalii, se situeaza, asadar, personajul din Ivona, principesa Burgundiei, spectacol
in care insasi forma are semnificatia unei teme. Sigur, nu trebuie uitat ca
Dinu Manolache, fiind actor la Teatrul Mic, a avut sansa sa intalnesca atat o
scena de prestigiu, cat si o veritabila scoala de teatru. O sansa pe care o
valorifica, fara indoiala, cu stralucire si in Amurg burghez. Rolul de aici nu presupune, ca acela din Ivona… numai stiinta a compozitiei,
numai inteligenta si capacitate de adaptare la o forma de spectacol, la un
registru stilistic in ultima instanta, ci si un fond particular de simtire,
acea fragilitate interioara in masura sa surprinda si redea inefabilul unei
fiinte traumatizate, misterul si fiorul ei. Si, de buna seama, nu numai atat.
Caci Filip, in interpretarea lui Dinu Manolache, devine o ipostaza umana
sfasietoare, de un tragism pur, convertit in mit si simbol, personaj realmente
cutremurator in nevinovatia si tensiunea cu care isi traieste conditia. Vazandu-l
pe Dinu Manolache in Amurg burghez
am avut revelatia unui posibil Hamlet, altul decat cel al lui Iordache si
Caramitru, sigur tot unul de referinta, emblematic, pentru o noua generatie de
actori.
I.C.
Sursa:
SPECTACOL
Almanah TRIBUNA
Aprilie 1988
Vă mulţumesc, stimată doamnă, că aţi realizat acest blog despre neuitatul actor Dinu Manolache. E un semn de preţuire neasemuită, pentru noi, spectatorii şi o aducere aminte de marile nume ale Teatrului şi Cinematografiei româneşti. Numele şi imaginea lui vor dăinui în memoria noastră. E mare lucru pentru noi şi cred, şi pentru Dv. şi pentru iubita Dv. fiică, Ilinca Manolache. Cu respect,
ReplyDelete