Despre inceputurile in teatru
"Eram inca student si jucam rolul judecatorului in "Crima si pedeapsa", pentru care am primit urmatoarele reactii de la critici: 1. "Beligan are o voce frumoasa, barbateasca"; 2. "Baiatul asta are un glas ca o lumanare de un leu". Se intampla in urma cu fix 70 de ani. Am avut apoi sansa sa imi dau examenul de institut pe scena vechiului Teatru National, care avea una dintre cele mai bune acustici din Europa. Stateai la galeria a 3-a si auzeai perfect daca cineva rupea o foita de tigara pe scena. Bombardarea lui in '44 a fost o monstruozitate, la fel cum a fost si decizia ulterioara, de a nu fi refacut. Amintirile din acea perioada sunt, insa, fabuloase. Parca o vad si acum pe d-na Bulandra aruncand, uluita, cu poseta dupa mine, pentru ca iesisem pe scena si imi jucam rolul in cu totul alt mod decat o facusem la repetitii. I-am explicat insa ce se intamplase in culise: aveam un machior extraordinar, care asa de tare imi schimbase infatisarea, incat am inteles pe loc ca personajul meu era cu totul altfel decat mi-l imaginasem eu pana in acel moment, si ca trebuie sa schimb complet interpretarea. Probabil ca am jucat bine, pentru ca am primit din partea lui Nae Carandino, marele cronicar al vremii, urmatoarea apreciere: "Baiatul asta poarta in ranita bastonul de maresal"."
Fragment dintr-un articol de Sanziana Demian
Sursa: http://www.formula-as.ro/2008/825/
No comments: