Inceputurile teatrului evreiesc in Romania - Velvl Zbarjer

Beniamin Wolf Ehrenkrantz-Zbarjer

Nascut in anul 1826 in oraselul Zbarj din Galitia, el a venit in Romania in anul 1845. S-a stabilit intr-un sat de langa Botosani, unde a inceput sa-si castige painea ca educator al copiilor unui arendas.
Cu timpul insa Velvl Zbarjer a incetat sa-si prezinte cantecele in saloanele celor bogati si a inceput in schimb sa se produca in acele carciumi si cafenele din Botosani, Iasi, Galati, Piatra Neamt, unde se adunau meseriasii evrei.

Pionieri ai teatrului evreiesc din Romania si din America: Iacob Adler, Zigmund Feinmann, Zigmund Mogulescu, Rudolf Marx, M. Krastosinsky, David Kessler.

Publicistul si eseistul H. St. Streitman ii evoca in memoriile sale figura pitoreasca:
“Numele lui Velvl Zbarjer imi evoca un amurg minunat din copilarie. Aveam cinci ani si ma jucam dinaintea casei, cand am observat ca intrase in pravalie un strain insotit de doi vecini ai nostri, Esrig si Kahane.
Tata, unul dintre carturarii de frunte ai targului, ii conduce emotionat pe oaspeti in odaia mea. Se petrecea, neindoios, ceva neobisnuit in casa noastra.
Dupa cateva clipe, enigma se dezleaga. Tata, adresandu-se strainului, ii spune: “Zugt’s, rev Velvl”. (Spune ceva, domnule Velvl.)
Musafirul nu era altul decat Velvl Zbarjer, miraculosul trubadur al acelor vremi, care venea oriunde i se oferea, gospodareste, cate un pahar de vin si voia buna a ascultatorilor, pentru ca el sa-si poata dezlega vocea-i minunata si verva inepuizabila. Tata avusese grija sa-i pregateasca o sticla mare de vin. Velvl Zbarjer recita versuri, apoi le canta. Mi-amintesc si astazi de aparitia lui impresionanta. Avea un cap masiv, puternic. Desi umbla ras, fire mari, albe, ii impodobeau, intr-un chip straniu, barbia.
In acea seara petrecuta in casa noastra, Velvl Zbarjer a povestit celor mari faimoasa lui gluma pe care nimeni nu se satura s-o auda rostita de autor:
Cand am venit in Moldova, spunea el, primul lucru care m-a izbit a fost faptul ca evreii intrau si ieseau din anumite pravalii ca dintr-o sinagoga. Nedumerit, am intrat si eu intr-una din acele dugheni. Mare imi fu mirarea cand, pentru 12 gologani, mi se oferi un glas de vin, care in Polonia m-ar fi costat cel putin un florin. Drace, imi zisei, aici e rost de economie. Si am mai comandat un glas si inca unul. De fiecare data castigam nu stiu cati creitari. Dupa un ceas de bautura ajunsei la un castig nemaipomenit – peste zece guldeni – fara a avea macar un gologan in buzunar. De atunci, fac zilnic asemenea operatiuni.
Din seara aceea, trubadurul indragit de atata lume, nu a mai venit in orasul nostru, Piatra Neamt. Peste putin timp a parasit tara, fiind expulzat.”
Expulzarea avusese loc in urma unui denunt despre un poem in care ataca nedreptatile sociale din tara.

Sursa:
Israil Bercovici - O suta de ani de teatru evreiesc in Romania