Picture Background

Saturday, February 28, 2015

Carmen Stanescu si Florin Piersic


"Dulcea pasare a tineretii" de Tennessee Williams
Regia Mihai Berechet


Gina Patrichi si berea călâie

Gina Patrichi

Am gasit, ieri, printre carti, un bilet de la Gina: “Vii sau nu vii?”
Bineinteles, nu era iscalit. Asta era formula noastra. Cand terminam repetitiile, o tuleam impreuna. Ca doi betivani, ne duceam glont la carciuma de langa teatru. Se chema “Moldova”. Noi ii spuneam “lacto-bar”.
Coboram vreo 20 de trepte de ciment si ne instalam la o masa – masa noastra – si, fara nici o introducere, incepeam sa bem bere. Bere marca bere. Numai asta aveau.
Nu pot sa spun ca doua halbe sau 3-4 tapi ne ridicau in cer, dar aveam un apetit irezistibil pentru licoarea amaruie, usor inspumata si calaie (locanta era in “razboi civil” cu furnizorii de gheata).


Ilinca Tomoroveanu si Ion Caramitru


Ilinca Tomoroveanu si Ion Caramitru in "Steaua fara nume" de Mihail Sebastian la absolvirea I.A.T.C., stagiunea 1963-1964.

Sursa:
Revista Teatrul, noiembrie 1988


Friday, February 27, 2015

Aveam amandoi 23 de ani

Stefan Iordache si Irina Petrescu

"Cand ne-am intalnit, aveam, amandoi, douazeci si trei de ani si o uriasa, calda tristete, care nu a incetat sa creasca, sa ne maturizeze si sa rodeasca mereu nemultumiri, impacari si nelinisti..."

Irina Petrescu

Ludmila Patlanjoglu
Regele Scamator Stefan Iordache


Mihai Berechet - Amintiri...



Cursurile continuau in clase neincapatoare, in care ne faceam singuri focul in timpul iernii cu surcele adunate in pauza de prin curtea cladirii, consumand sandvisuri de mamaliga prajita cu marmelada de morcovi, iar seara, cu bilete de favoare, cercetam salile de spectacole, multe la numar, ale Bucurestiului dezorientat cultural si rob al unor productii teatrale, pe cat de diverse, pe atat de heteroclite si lipsite uneori de har artistic. La “National” era cel putin prapad. Trupa sfartecata, impartita pe la teatrele particulare, care plateau vedetele cu milioane sau chiar cu cocosei de aur, numai sa-i aiba in slujba unui repertoriu derutant si deloc eclectic. 


Marioara Voiculescu


Magdalena Radulescu



Portret de Magdalena Radulescu
Colectia Dr. Nour

Olga Tudorache


- Doamna Olga Tudorache, sa incepem cu inceputul. Unde, cand si cum v-ati lansat?
- M-am lansat in 1951, ca studenta in anul trei, cu o piesa de un autor sovietic, caci pe atunci jucam numai sovietici. Am devenit Olga Tudorache repede. Am avut noroc! Daca n-ai noroc, degeaba ai talent! Fara noroc, talentul nu face doua parale. Au fost alte actrite poate mai talentate decat mine, dar norocul a calcat pe urmele mele si m-am lansat. Rolurile principale au urmat unul dupa altul. Nu am facut nici un gest sa le capat. Le-am acceptat numai. Abia acum, la final, imi dau seama ce mare noroc a fost asta.
- Aveti o personalitate foarte puternica. Este ea o sansa sau o nesansa in meseria de actor?
- Intr-adevar, am o personalitate accentuata si de aceea am si lucrat foarte multa vreme roluri negative, care erau mult mai ofertante si mergeau pe forta. Am lucrat multa vreme in drama, nu in comedie - probabil si din cauza ca am o figura colturoasa si aspra. Cine m-a bagat in comedie a fost Sanda Manu, tarziu de tot, la Teatrul National. Pe vremea aceea eram actrita la Teatrul Mic. S-a mirat lumea ca am devenit comica. Eu avusesem intotdeauna in mine datele, dar daca nu m-au vazut! Am capatat apoi un alt rol comic, la Teatrul Giulesti, in "Sa nu-ti faci pravalie cu scara", care s-a jucat vreo sapte ani. Am facut turnee in sus si-n jos. Pe urma, ce a urmat a fost "Regina Mama" si rolurile care de fapt imi plac, cele care imbina drama cu comedia, in egala masura. Astea sunt cele mai adevarate. De fapt, astia suntem chiar noi.


Un articol de  Runa Petringenaru (Formula As)
Tot articolul aici
Sursa foto: Magazin Estival Cinema 1983



Thursday, February 26, 2015

"A treia teapa" de Marin Sorescu

Victor Rebengiuc, Oana Pellea, Marcel Iures

Victor Rebengiuc




Teatrul Bulandra
"A treia teapa"
de Marin Sorescu
Regia: Ion Caramitru
Premiera: 24 iunie 1988


- De unde vii, Alexandru Repan?


- Nu mi-am petrecut copilaria nici la sat, precum Creanga, nici la oras, precum Camil Petrescu. M-am nascut la o margine dintre oras si sat, pe Bulevardul Pache Protopopescu din Bucuresti, la colt cu celebra strada Popa Nan. La 200 de metri de scoala Iancului, in vecinatatea liceului "Mihai Viteazu" si a scolii de fete "Notre Dame". Am copilarit in atmosfera anilor 40, am prins vremuri cumplite de care, la varsta frageda, nu eram constient... 


Teatrul National Craiova - Unchiul Vanea


D. Gheorghian-V. Dellakeza


"Unchiul Vanea" 
de A. P. Cehov
Traducerea: 
M. Ghelerter, R. Teculescu
Regia: Mircea Cornisteanu
Premiera: 24 februarie 1989



LILIANA GHITA


LILIANA GHITA in spectacolul „Hoti” de Dea Loher
Regia Radu Afrim, Teatrul National Bucuresti (Foto: Dani Ionita). 


Wednesday, February 25, 2015

Amza Pellea: ...debutul? Naiba stie...


Si, pentru ca a venit vorba de copilarie, imi aduc aminte ca la varsta frageda de vreo 9 ani, mi-am descoperit un talent neobisnuit: acela de a latra. Da, ati inteles bine, latram in asa fel incat intaratam toti cainii din mahala. Nu stiu de ce am tinut in secret aceasta descoperire. Nu latram niciodata fata de martori. Marea mea bucurie era sa ma ascund undeva, dupa sura cu paie si sa latru pana ce toate javrele din marginea satului incepeau sa urle ca apucate, in disperarea gospodinelor care nu reuseau sa descopere pricina. Intr-o zi, m-am zgariat destul de serios la picior. Am fugit repede in casa sa ma leg, deoarece sangele curgea siroaie. Surorile mele – aveam numai trei pe atunci – au tabarat pe mine cu intrebarile: “Ce-ai mai facut, ma, neispravitule, de te-ai soimanit in halul asta? Sa vezi ce-o sa-ti faca tata!”

Tuesday, February 24, 2015

Adrian Pintea


„Sufletul actorului este o piata pustie in care totul e randuit frumos pentru a primi prieteni, oameni, constiinte nestirbite, alte suflete… Sufletul actorului este aproape de copilaria noastra a tuturor, pentru ca n-a parasit bucuria jocului, punctul de fuga al propriului nostru suflet. Sufletul actorului este varsta noastra cea mai curata, cea uitata zi de zi mai mult.”

Adrian Pintea


Monday, February 23, 2015

Elvira Godeanu si Geo Barton


Arkadina si Trigorin in
"Pescarusul" de A. P. Cehov
Regia: Marietta Sadova


Mariana Mihut si Victor Rebengiuc



Vizionati AICI


Sursa: TVR


Sunday, February 22, 2015

Irina Rachiteanu (1946)


Irina Rachiteanu (Regine) in "Strigoii" de H. Ibsen. 
Regia: Marietta Sadova (1946)

Sursa foto:
LUCIAN SINIGAGLIA
 HENRIK IBSEN ÎN ROMÂNIA (II)

In 1946, Irina Rachiteanu se destainuia: “Teatru! Marele si frumosul meu ideal, marea mea iluzie, marea si nepretuita mea zadarnicie! Glorie! Ce comic! Sa te zbati, sa urli, sa plangi, sa inghiti mojicii, sa-ti calci peste atatea susceptibilitati, sa treci peste atatea lucruri... Ca sa joci teatru! Recunosc ca sunt ori prea inaintata, ori prea inapoiata in viziunea mea de teatru. Teatrul pentru mine e o manifestare cu caracter aproape divin, religios, sacru”.

O regasim pe tanara Irina Rachiteanu si in cateva dintre primele productii de filme romanesti, cum ar fi: “Focuri sub zapada” (1941), unde juca rolul Mariei, “Viasa invinge” (1951), in care este Anca Olteanu, sotia lui Dan.

Actrita insasi spunea despre cinema un gand care este actual si astazi, dupa 70 de ani: “Eu cred ca marele cinema trebuie sa-si capete firescul sau prin spontaneitatea dialogului. Camera sa fie uitata de actor, nu sa-i pozeze acesteia”.

In 1959 este angajata de Zaharia Stancu la Teatrul National “I. L. Caragiale”, unde a jucat cele mai importante roluri din cariera ei. Este perioada marilor creatii, intre 1959 si 1976, sub bagheta regizorilor Moni Ghelerter, A. Finti, Sica Alexandrescu, M. Berechet, I. Cojar si alti regizori ai vremii: “Oameni care tac” de Voitin, “Ana Karenina” de Tolstoi, “Regele Lear”, de Shakespeare, “Orfeu in infern” de T.Williams, “Maria Stuart” de F. Schiller, “Vlaicu Voda” de Davila, “Intalnire cu ingerul” de Sidonia Dragusanu, “Parintii teribili” de J. Cocteau, “Troienele” de Euripide, “Napasta” de I.L. Caragiale, “Pisica in noaptea anului nou” de D.R. Popescu, “Iadul si pasarea” de Ion Omescu, “Medeea” de Seneca, “Marele soldat” de D. Tarchila.

Irina Rachiteanu a jucat pe scena teatrelor: “Sarindar”, “Munca si Lumina”, “Comedia”, “Modern”, “Teatrul Nostru”, teatrul “Maria Filotti”, teatrul “Mogador”, teatrul “Armatei”, Teatrul National “I.L. Caragiale”, teatrul “Nottara”, “Teatrul Mic” si “Teatrul Foarte Mic”. 

Sursa text: http://www.cotidianul.ro/
Un articol de Magdalena Popa Buluc


Peer Gynt (1924)

Marioara Voiculescu

Primele reprezentatii romanesti cu acest poem dramatic au avut loc la sfarsitul anului 1924. Au fost primele spectacole date de Compania „Marioara Voiculescu” in noul teatru situat pe latura Cercului Militar National de pe Bulevardul Elisabeta. Regizorul Mime Mizu si scenograful Traian Cornescu, cei care supervizasera amenajarea noului teatru, au semnat punerea in scena a spectacolului25. Despre deschiderea edificiului teatral, precum si despre semnificatiile si interpetarea poemului Peer Gynt, Camil Petrescu scria: 

"Strigoii" de H. Ibsen (1943-1944)

Marioara Voiculescu
In stagiunea 1943–1944, la Studioul Teatrului National din Bucuresti, reputatul director de scena Soare Z. Soare monteaza Strigoii intr-o distributie stralucita: Marioara Voiculescu (Doamna Alving), Mihai Popescu (Oswald), Marcel Gingulescu (Manders), Cella Dima (Regine), Vasile Lazarescu (Engstrand). Mircea Stefanescu remarca faptul ca „jocul doamnei Voiculescu formeaza un cuplu atat de unitar cu al domnului Popescu, incat un joc devine complementar celuilalt ca intr-o insumare de unghiuri geometrice care dau matematic un unghi drept, ca o compozitie coregrafica de gesturi si atitudini care ar proiecta umbre destinate sa se desparta si sa se identifice, pe rand”26.

Mihai Popescu
 In privinta primului interpret al lui Oswald din acea serie de spectacole, Lucia Demetrius nota: „Mihai Popescu este prezent nu numai cu tineretea lui fierbinte, cu acel fior dramatic care trece in sala si o stapaneste, ci si cu mestesug, cu stiinta, cu dibacie. Scenele lui mari nu sunt numai dezlantuiri si scenele marunte nu sunt plate. Si in unele, si in altele, personajul e acolo, el si nu altul, facut din amanunte gandite, trecute prin sensibilitate, intreg, rotund, adevarat”27.
Soare Z. Soare


26 Mircea Stefanescu, Cronica teatrala. Strigoii de H. Ibsen, in Curentul, 23 septembrie 1943.
27 Lucia Demetrius, Cronica teatrala. Strigoii de H. Ibsen, in Evenimentul, 23 septembrie 1943.



Sursa:
LUCIAN SINIGAGLIA
HENRIK IBSEN ÎN ROMÂNIA (II)



Friday, February 20, 2015

Florian Pittis si Toma Dimitriu


Florian Pittis si Toma Dimitriu in 
"Orasul nostru" de Thornthon Wilder

Sursa:
Mihai Berechet - 9 caiete albastre


Carmen Stanescu


Sursa:
Teatrul National
Stagiunea 1983 - 1984
Caiet Nr. 67


"Draga mea profesoara, Marioara Voiculescu"



Intr-o zi insorita de octombrie, in curtea conservatorului aveam sa o vad pentru prima oara mai de aproape pe viitoarea mea profesoara, marea artista Marioara Voiculescu. Revenita de curand de la Paris, femeie falnica, cu o tinuta maiestoasa, imbracata intr-o jacheta neagra pe care erau brodate cu matase rosie gracile ciupercute, statea de vorba cu o tot atat de maiestoasa tanara, de o mare frumusete, cu obraji rumeni, ochi inchisi la culoare, un zambet permanent si tonic, eleva la clasa Voiculescu, proaspat debutanta pe scena Nationalului. Peste doua zile aveam sa le revad la clasa, profesoara pe catedra (o biata masa de lemn), eleva preferata in primul rand, cu acelasi zambet pe buze, cu aceeasi permanenta tonicitate. Eu, timid, in fundul clasei, asezat in picioare intre pianul rablagit si soba de faianta rece, asteptam cu sufletul la gura prima auditie in fata marei profesoare. A venit! Tot Cyrano si tot cu curaj!
-    Nu e rau, dar Cyrano nu-i pentru dumneata acum! Studiaza “Glossa” lui Eminescu!
Si cu ea, cu Voiculeasca, cum ii spuneau obraznici elevii, am inceput canonul descifrarii textului eminescian. Sensurile le descifram din virgule, ne organizam pe “Glossa” glas, respiratie tot… Voiculeasca era totalitara, pretentioasa, rabdatoare, crea si dadea tonuri-sens exacte. Anul I studia in corpore “glossa puisorilor”, cum spunea ea.

Mihai Berechet

Sursa:
Mihai Berechet – 9 caiete albastre

Thursday, February 19, 2015

„O femeie cu bani" de G. B. Shaw (1964)


Didona Popescu, Misu Fotino, Carmen Stanescu si Dem Radulescu in
„O femeie cu bani" 
de George Bernard Shaw 
Regia Mihai Berechet, 1964

Sursa:
Mihai Berechet - 9 caiete albastre


Idolul si Ion Anapoda (1980)


Ileana Stana Ionescu, George Paul Avram, Adela Marculescu, Misu Fotino, Coca Andronescu in
"Idolul si Ion Anapoda" 
de George Mihail Zamfirescu
Regia: Ion Cojar
Premiera: 11 aprilie 1980

Sursa: 
Teatrul National
Stagiunea  1983-1984
Caiet Nr. 67


"Zbor deasupra unui cuib de cuci" (1983)


Costel Constantin, Florin Piersic si Olga-Delia Mateescu in
"Zbor deasupra unui cuib de cuci"
 de Dale Wasserman
Regia: Horea Popescu
Premiera: 5 aprilie 1983

Sursa: 
Teatrul National
Stagiunea  1983-1984
Caiet Nr. 67


Hagi Tudose in regia lui Ion Cojar (1980)


Constantin Rautchi si Tania Filip in 
"Hagi Tudose" de Barbu Stefanescu Delavrancea
Regia: Ion Cojar
Premiera: 1 octombrie 1980
93 de reprezentatii

Sursa: 
Teatrul National
Stagiunea  1983-1984
Caiet Nr. 67


Wednesday, February 18, 2015

Victor Rebengiuc, Gina Patrichi si Ileana Predescu


Eroii dramei contemporane "Judecata in noapte" de dramaturgul spaniol Antonio Buero Vallejo, pe scena de la "Bulandra".

Sursa:
Almanahul Gong '82


La sfarsitul unui spectacol cu "O scrisoare pierduta" - Teatrul National


Constantin Barbulescu, Alexandru Giugaru, Ion Fintesteanu, Carmen Stanescu, Gr. Vasiliu Birlic, Costache Antoniu, Niki Atanasiu.

Sursa:
Teatrul National
Stagiunea 1983 - 1984
Caiet nr. 67


Mihai Berechet



In "Familia Glembay" de Krleja  

Sursa:
Mihai Berechet - 9 caiete albastre

Sica Alexandrescu, Elvira Popescu si Mony Ghelerter


In holul teatrului "Sarah Bernard" din Paris.

Sursa:
Mihai Berechet - 9 caiete albastre


Stefan Mihailescu Braila


Iata-l pe Marin Drusca, eroul "Ordinatorului" de Paul Everac, la Teatrul Giulesti. Stefan Mihailescu Braila portretizeaza, cu stralucitoare forta satirica, pofta de chiverniseala, trufia imbuibarii si viclenia ascunsa a unui om cu constiinta ramasa mult in urma bunastarii. 
(Gong '82)


Tuesday, February 17, 2015

Carmen Stanescu si Mihai Berechet


Carmen Stanescu si Mihai Berechet in "Diplomatii" de Karvas.

Sursa:
Mihai Berechet - 9 caiete albastre


Ion Lucian in rolul de... copil cuminte


Ion Lucian in rolul de... copil cuminte, in bratele mamei.

Sursa:
Almanahul Gong '82


Sunday, February 15, 2015

Victoria Mierlescu


Sursa foto:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program
"Ultimul Tren" de Eugen Mirea si Kovacs Gyorgy
Regia Dumitru Neleanu


Florin Vasiliu


Sursa foto:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program
"Ultimul Tren" de Eugen Mirea si Kovacs Gyorgy
Regia Dumitru Neleanu


Lia Sahighian


Sursa foto:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program 
"Britannicus" de Jean Racine

Ion Fintesteanu


Ion Fintesteanu, desi nascut in Bucuresti, se tragea din zona Buzaului, o comuna mai rasarita Fintesti, de unde isi trage si numele Fintesteanu.  De cand era copil s-a jucat de-a teatrul, actor, regizor, director de trupa, rupator de bilete si impresar prin mahalaua Lazureanu. Licean fiind, isi da concursul la sezatorile corale Carmen si la Societatea Petre Maior, precum si Enachita Vacarescu; de altfel, de aici incep visurile lui de teatru.
Era perioada in care se auzeau tot mai des zvonuri alarmante despre razboiul care batea la usa. Impreuna cu alti tineri, cu asentimentul famiilor, o porneste spre Iasi. Aici, in orasul celei de-a doua Capitale a Romaniei, domnul Ionica isi incearca norocul. Citeste si el un anunt prin care se cautau tineri care sa formeze nucleul Operei Romane de mai tarziu. Este admis ca tenor. Toate institutiile importante se refugiasera la Iasi, in special Teatrul National, asa ca nu era de mirare sa intalnesti pe str. Lapusneanu pe Nottara, Tony Bulandra, Ion Manolescu, Ion Manu, Elvira Popescu sau Maria Ventura. Acestia si multi altii jucau seara de seara pe scena Nationalului pentru intretinerea moralului destul de bulversat.

Efectul razelor gamma asupra anemonelor


Saturday, February 14, 2015

Rozina Cambos


Sursa:
Teatrul Giulesti
Stagiunea 1979 - 1980
Caiet program
"Cum s-a facut de-a ramas Catinca fata Batrana"
de Nelu Ionescu

Amintiri din studentie... Horatiu Malaele


Sursa:
Doina Papp
O poveste cu Horatiu

Eugenia Zaharia


Sursa:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program 
"Britannicus" de Jean Racine

Doina Tutescu Puscariu


Sursa:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program 
"Britannicus" de Jean Racine

Mircea Anghelescu


Sursa:
Teatrul Tineretului
Stagiunea 1958 - 1959
Caiet program
"Viforul" de Barbu Delavrancea

Vasilica Tastaman


 Sursa:
Revista Cinema

Maria Botta


Maria Botta, artista emerita a RPR.