Amintiri din studentie cu Amza Pellea

Amza Pellea

Era mult soare in clasa noastra de curs, cand intr-o zi, a intrat Moni Ghelerter insotit de un student de la alta clasa; l-a poftit pe scena, acesta a urcat. Eu ma-ntrebam de ce l-o fi adus Moni, doar pentru "sueta" amuzanta pe care o incepuse cu tanarul urcat pe scena? Timpul incepu sa treaca tot mai repede; apareau zambete, apoi chicoteli si mai pe urma rasete zdravene; era o abundenta de "Nea Marin", inca necunoscut noua, la gura tanarului care, cand nimeni nu se astepta a tacut. Musafirul a tacut, facand o pauza neasteptata si misterioasa. Veselia, voia buna de adineauri se topise; il priveam si asteptam. Pauza fermecata s-a destramat cand el, pe un ton "altul", grav, dureros, a-nceput sa recite din Arghezi; nu mai tin minte, "Duhovniceasca" sau "De-a v-ati ascuns"?? Imi amintesc doar linistea si lacrimile inghitite.

Oana Pellea, Amza Pellea

Studentul acela, in cariera lui de mai tarziu, a realizat ceva imposibil de crezut: in amintirea spectatorului, "Nea Marin" cu "Mihai Viteazul" se topeste intr-o singura fiinta.
- PELLEA AMZA
- ... Da, Pellea Amza! Si inca ceva; Amza ne-a lasat "o urma" vie care-i poarta numele, ii cinsteste memoria si talentul: fiica lui, Oana Pellea.

Zoe Anghel Stanca

Alta Victoria Dobre

"Promotia de aur"