Amza Pellea - "O floare din linia-ntii"

Domnica, Amza si Oana Pellea

Oana Pellea imi marturisea: “In ultimele zile, ultima data cand am vorbit cu tatal meu, mi-a spus ca am cea mai frumoasa meserie din lume si ca asta este indeajuns pentru a fi fericit”.
Domnica Pellea, dupa indelungi insistente din partea subsemnatului, imi raspunde la o intrebare privind amintirile legate de ultimele zile din viata celui ce a fost Amza Pellea:
“Cu trei zile inainte de a pleca in lungul “turneu”, mi-a dictat urmatoarea poezie:

O FLOARE DIN LINIA-NTII

Am fost parasutat de soarta-n bezna

Intr-o gara bombardata

De unde nu mai vine si nu mai pleaca

Nici un tren vreodata

Nu se zareste nici-un bot de lumina

Nici o tandara de speranta.

Fiara e pretutindeni bine inarmata

Sta la pinda si asteapta.

Timpul e al ei, nu se grabeste,

Stiu, cind va hotari ne vom vedea la fata.

Probabil, intr-o seara pe ceata.

Si, totusi, de-aici viata –

O floare pentru fiecare dimineata.

Aceasta poezie Amza mi-a dictat-o in data de 9 decembrie 1983. Initial, mi-a dictat “vreun tren…”, apoi m-a rugat sa modific “nici un tren…”. Ciudat insa mi se pare altceva: in prima forma a poeziei era “…intr-o dimineata cu ceata”. Apoi a modificat: “Intr-o seara pe ceata”. Si Amza a murit, dupa trei zile, dimineata pe ceata…”

Consemnare de
I.JIANU

Dintr-un almanah. Nu stiu sa spun care...  Am gasit niste foi rupte, puse la pastrare cu multi ani in urma intr-o carte. (L.J.)