Picture Background

Tuesday, August 25, 2015

Sidonia Dragusanu



Prozatoare şi autoare dramatică. 
(numele la naştere: Drăguşeanu),
4 aug. 1908, Bucureşti - 3 mai 1971, Bucureşti.

Fiica lui Leon Drăguşeanu şi a Matildei (1886-1974)
    A urmat Institutul francez „Choisy-Mangiru" (1919-l932).
    Debuteaza in revista "Reporter" (1933); debutul editorial fiind cu romanul "Intr-o gara mica" (1934).
    Este premiata de editura "Cugetarea" cu mentiunea "Cel mai frumos roman de adolescenta" (este povestea unei prietenii intre doua adolescente, legata intamplator intr-o calatorie cu trenul si supusa, in timp, avatarurilor provocate de dragostea lor pentru acelasi barbat. Motivul central dragostea prilejuieste incursiuni interesante in universul uman intim infatisate cu masura, echilibru si discretie).

Redactor la revista "Femeia si caminul" (1945-l949), "Femeia" (1949-l950), la ziarul "Romania libera" (1948-l950); redactor, apoi redactor-sef Ia Editura de Stat pentru Literatura si Arta (195l-l955).
Colaboreaza la "Cuvintul liber", "Dimineata", "Adevarul", "Dimineata copiilor" etc.
Bogata activitate la Radiodifuziune si, din 1956, la Televiziune - scenete, scenarii radiofonice, conferinte etc., unde timp de mai multi ani a sustinut rubrica „Curierul inimii".

    Câteva poveşti şi povestiri adresate copiilor, scrieri originale sau prelucrări, îi sunt tipărite între 1945 şi 1955. Tonul acestor scrieri este simplu, stilul cizelat; subiectele, atractive şi dinamice, sunt împrumutate din universul de preocupări al primului contact cu lumea înconjurătoare. Sunt elogiate nedeclarativ calităţi morale şi comportamentale - dreptatea, bunătatea, corectitudinea, generozitatea, răsplata binelui făcut. Personajele nu aparţin unui univers al închipuirilor, ele se aliniază, în perimetrul îngăduit de basm, legilor de convieţuire din realitatea zilnică.
     Din această categorie de lucrări fac parte "Moaţa, Creaţă şi Grasu la bal" (1945), "Cu Ţăndărică spre mările Sudului", după Erick Kastner (1946), "Mia, Lia şi Cuţache" (1947), "Paznicul florilor" (1955). Un alt capitol al literaturii scrise de Drăguşanu îl reprezintă dramaturgia.
     In "Jurnalul Aurorei Serafim" (1957), eroina se dedica ingrijirii copiilor, dar dupa ce a suferit un esec amoros; Magdalena, personajul feminin din "Dragoste rea" (1960), dupa ce esueaza in casnicia cu dezordonatul muzician Luki, isi canalizeaza toate energiile pe tarim profesional s.a.m.d. Personajele sint nefericite si de aceea vorbesc prea mult, facind noi ipoteze mai ales despre dragoste. Mai interesante sint nuvelele cuprinse in volumul "Doamna cu ochelari negri" (1974).

     In teatru debutează cu o lucrare bine primită de critică, "Seara răspunsurilor", în 1958, construcţie dramatică reuşită sub raportul compartimentării faptelor, cu un dialog viu, cursiv, spiritual. Personajele, antrenate într-un turnir al confruntării dintre adevăr şi mistificare, se mişcă în mediul actoricesc al unui teatru de provincie, ilustrând prin radio­grafiere, confortul sufletesc minor căruia îi cad victime în primul rând cei care n-au tăria să reziste agresiunii psihice.
     "Fiicele(1963) dezbate tezist chestiuni de etică familială, în aceeaşi manieră fiind prezentată şi replica decisă a colectivităţii chemate să judece „devierile" de comportament în "Zizi şi formula ei de viaţă" (1964). Piesa "Întâlnire cu îngerul" (1965) comentează, în registre vag ironice, variante posibile ale unor crize conjugale, adăugând moralizarea aferentă.

    A tradus din H. Balzac, H. Ibsen, Anna Seghers, E. Zola, Wanda Wasilewska s.a.
    Prozele infatiseaza cupluri nefericite, experiente erotice ratate, mici mistere ale unor fiinte care, prin forta lucrurilor, nu sint facute sa stea in prim-plan.


OPERA:
Romane:
Intr-o gară mică, roman, Bucureşti, 1934
Una din noi e de prisos, Bucureşti, 1947 (pseud. Catrinel) 
Jurnalul Aurorei Serafim, roman, Bucureşti, 1957 
Dragoste rea, roman, Bucureşti, 1960

Nuvele:
Doamna cu ochelari negri, nuvele, Bucureşti, 1974
Teatru:
Seara răspunsurilor, teatru,  Bucureşti, 1958
Fiicele, teatru , Bucureşti, 1963
Valsul, teatru, Bucuresti 1963
Zizi şi formula ei de viaţa, teatru, Bucureşti, 1964
Intîlnire cu îngerul, teatru, Bucureşti, 1965
Jocul adevărului, teatru, Bucureşti, 1966
Necunoscuta si cei patru cavaleri, muzical, 1969, Bucuresti
Comisarul, în colaborare cu Ana Rubinstein, Bucureşti, 1971  
(versiune maghiară, Tîrgu Mureş, 1973)
Sentimente şi naftalină, Bucureşti, 1980
Literatura pentru copii:
Moaţa, Creaţa şi Grasu la bal, ilustraţii de Magdalena Rădulescu şi Siegfrid, 1945
Cu Ţăndărică spre marile Sudului , Bucureşti, 1946 
O javră, un caine şi un copil, Bucureşti, 1947 
Mia, Lia şi Cuţache, Bucureşti, 1947 
Mache, răţoiul încălţat, Bucureşti, 1952
Anişoara şi Chiuş-Chiuş, Bucureşti, 1955 
Paznicul florilor, Bucureşti, 1955 
Hoţul din grădină, Bucureşti, 1955 
Părinţi şi copii, în colab. cu Adriana Kiselef şi Tania Lovinescu, Bucureşti, 1957

Traduceri:
S. Baruzdin, Svetlana, în colab. cu E. Bandrabur, Bucureşti, 1954
Brody S., Invăţătoarea, în colab. cu Karin Rex, Bucureşti, 1958
P. Courtade, Pianul, Bucureşti, 1959 
J. Larii, Uimitoarele peripeţii ale lui Karik şi ale Valiei
  în colab. cu Eya Szilagyi, Bucureşti, 1960 
Wanda Wasilewska, In lupta cea grea, în colab. cu Măria Sîrbu, Bucureşti, 1960 
Vl. Braghin, In ţara codrilor de iarbă, în colab. cu Eva Szilagyi, Bucureşti, 1962
E. Zola, Atacul de la moară, Bucureşti, 1963
Balzac, Teatru, în colab. cu Polixenia Karambi, N. N. Condeescu şi  Al. Mirodan, Bucureşti, 1964 
H. Ibsen, Un duşman al poporului in colab. cu N. Filipovici, în vol. Teatru, II, Bucureşti, 1966
H. Ibsen , Femeia marii, în colab. cu Fl. Murgescu; idem 
H. Ibsen ,Hedda Gabler, în colab. cu Măria-Alice Botez, în vol. Teatru, III, Bucureşti, 1966
H. Ibsen ,Constructorul Solness, în colab. cu Măria-Alice Botez, în vol. Teatru, III, Bucureşti, 1966
Anne Philipe, Doar un suspin, Bucureşti, 1967

Cu Geo Bogza si Miron Radu Paraschivescu


Sursa:
http://www.sidonia.ro/p/biografie.html

No comments: