Ni se parea ca il stim pe Ogasanu de o sumedenie de ani, am facut socoteala si ne-am dat cu uimire seama ca el joaca pe scenele bucurestene de vreo trei stagiuni abia - suficient, precum se vede, pentru ca acest baiat desirat, nearatos si cuceritor sa se instaleze solid si definitiv in constiinta spectatorului. Cu o eticheta: farmecul inteligentei. Si, eventual, un adaus: candoarea lucida. Anul acesta insa a avut loc catapultarea cea mare: doua filme - "Rautaciosul adololescent" si "Apoi s-a nascut legenda" - doua spectacole de succes rasunator - "Victimele datoriei" si "Nocturn I", un turneu la Florenta cu "Moartea lui Danton", unde Camille Desmoulins al sau a oprit toate privirile (si elogiile cronicarilor!) asupra sa. Virgil Ogasanu stie totdeauna sa intinda o mana catre omul din sala si mana aceasta sa-i fie prinsa: pentru ca fiecare gest al sau e un gest de credinta, un gest de arta adevarata. Iar spectatorul simte aceasta.
ALMANAHUL FLACARA '70
No comments: