Picture Background

Friday, January 9, 2015

Amintiri despre familia Ciulley

Liviu Ciulei
Tanarul Liviu Ciulei, viitorul regizor, era atras de teatru.
Tatal sau, inginerul Ciulley, voia insa sa-l faca inginer constructor.
In urma "negocierilor", povesteste regizorul, a acceptat sa se inscrie la arhitectura. Cu toate acestea, impreuna cu sora sa, Ana (Nini), fara stirea parintilor, se inscrie si la cursurile Conservatorului de Teatru. In iunie 1945 se prezinta la examenul de absolvire cu un monolog din Henric al IV-lea de Pirandello, in fata unei comisii alcatuita din monstri sacri ai teatrului romanesc: Marioara Voiculescu, Alice Voiculescu, Maria Filotti, Storin, Victor Ion Popa si Rectorul Mihail Jora. Examenul avea loc intr-o sala de curs, fara public. Cand sa inceapa, usa laterala se deschide si pe ea intra, cu pardesiul pe mana, inginerul Liviu Ciulley, care cere permisiunea sa asiste la examen. 
Liviu Ciulley
 Evident, era un aranjament cu Marioara Voiculescu, pe care inginerul o cunostea. Viitorul regizor isi aminteste ca, in  acel moment, a fost pur si simplu blocat, mai ales ca din fire era timid. Cu toate acestea, dupa o pauza destul de lunga, si-a luat inima in dinti si si-a spus textul...
Emotia sa a fost insa constructiva. Regizorul Liviu Ciulei apreciaza ca "poate a fost cea mai buna prestatie a sa".
Comisia a decis si tanarul Ciulei a trecut examenul.
Acasa, isi aminteste el, era la masa cu inginerul Liviu Ciulley, mama si sora sa. Dupa o tacere indelungata, inginerul Liviu Ciulley spune:
- Se pare ca chestiunea teatrului este o treaba serioasa! Si, pauza...
Dupa o pauza de cateva minute in care "nu pot descrie prin ce am trecut", spune regizorul, tata spune:
- Am sa-ti construiesc un teatru.
Si astfel, a aparut dupa un an, in 1946, blocul in care astazi functioneaza Teatrul C. Nottara cu cele doua sali de spectacol.
 

Liviu Ciulley a fost casatorit cu Elena Clara Vexler. Au avut 2 copii: Ana (Nini), nascuta in anul 1922 si Liviu, nascut in Bucuresti, la 7 iulie 1923. Dupa ce si-au luat bacalaureatul, amandoi copiii s-au inscris la conservatorul de teatru, Liviu urmand in paralel si arhitectura.
Despre familia Ciulley mi s-au parut remarcabile portretele pe care le-a facut profesorul Costake Ottescu, in amintirile sale.
"Liviu Ciulley tatal - spunea profesorul - era un om fermecator si vesel. Nu vorbea prea mult, dar cand istorisea ceva, verbul lui era mereu spiritual si precis si avea o constructie de o gradatie impecabila. Cand juca sah, fuma interminabil dintr-un tigaret lung si fluiera. Avea ureche muzicala si darul atat de rar al fluieratului frumos".
Domnea in casa inginerului Liviu Ciulley o atmosfera de calm firesc si de lipsa de nervi si agitatie pe care, spunea Costake Ottescu, n-o intalnise decat in filme. In filme englezesti! Si nici acolo! Un exemplu:
Tata si Liviu senior jucau sah.
Coana Cleo cu Doamna Udroiu, prietena ei fidela si a lui Nini, si cu mama, conversau sau jucau pinacle. Liviu si cu mine, la radio ascultam pe Erna Saad, "femeia sifon" cum ii placea lui Liviu s-o numeasca din cauza registrului ei foarte intins.
Deodata intra soferul si spune ca a disparut masina, Buick-ul din fata casei.
- Nu se poate! A spus lent si sigur Coana Cleo.
- Domnisoara, se adreseaza desperat soferul lui Nini, zau ca a disparut!
- Ei, cum o sa dispara!
Dupa o pauza, Coana Cleo decide totusi ca e ceva special in tonul si cu nelinistea soferului.
- Nelutu, ii spune ea lui Liviu junior, vezi ce spune Ion ca s-a intamplat!
- Da, mama, imediat, sa se termine aria.
- Liviu, intervine anxios, tata, auzi ca a disparut masina!
- Ce? se trezeste din meditatia sahista inginerul, vezi de treaba, nu se poate, o fi alunecat la vale cativa metri.
Si asa a fost, alunecase incet masina cativa metri, parasise soseaua si se oprise intr-un pin, fara nici o stricaciune.
Dar calmul lor mi s-a parut ceva din alta lume! O lume a pacii, acolo unde agitatia nu are ce cauta.

Sursa text: aici


No comments: