Picture Background

Saturday, September 5, 2015

Constantin Codrescu - In loc de spovedanie...

   

Viata mea!... De ce am dorit-o sa fie de nepretuit?... De ce am cautat in adancul sufletului meu sa-i inteleg rostul?...
          Speram in luminile spuse de povesti... Doream ca realitatea cruda a vietii sa ramana undeva departe... sa fiu ferit de tristeti, de durerile pe care sufletul le indura cu greu. Socoteam atunci ca pot ramane in lumina ocrotitoare a vietii. Credeam in nevoia de adevar, de cinste, de dragoste. Aveam o deznadajduita sete de a trai in lumina binelui si a credintei... A credintei in acel unic si absolut-Dumnezeu!
          De ce acceptam goana nebuna a omului ascuns din noi: cel ce uraste, cel fara dragoste, cel ce fura, cel care ucide lumina?!
          De ce nu putem trai in adevar, in cinste, in iubire? Atunci, jertfa noastra ne-ar da adevarata masura.
          Nu raul din afara, ci cel dinlauntrul nostru este dusmanul omului! De ce?!...
          Pentru a ne da un raspuns, „veniti sa imbatranim impreuna in lumina lui Dumnezeu”!
          Veniti, oameni!...
                                                            *****
           
     … Parte din mine, din sufletul meu a inteles si nu a inteles, a strans si a risipit, si-a amintit si a dat uitarii, a iubit nemasurat, a risipit fara masura iubiri si s-a oprit acolo, unde suisul vietii isi opreste navalnica goana, pentru a-si regasi in liniste, masura cea buna, randuita cu grija in desaga vietii sau lasata risipa vantului, ce nemilos, salbatic, spulbera aiurea.

Cand se retrag iubirile,
Ramanem pe tarm
Doua jumatati de scoica
Goala,
Asteptand nerabdatori
Plecarea noastra
Viitoare.
Pentru ca nimic nu-i mai trist
Decat ziua in care nu putem darui oamenilor,
Perle.


Constantin Codrescu
"Pribeag prin viata mea"

Via http://editurabetta.webs.com/


No comments: